COMUNA SCUNDU sit-ul oficial www.primaria-scundu.ro

Primarul comunei va ureaza bun venit tuturor celor ce acceseaza acest sit

Asezare

-Comuna Scundu este asezata in partea central sudica a judetului Valcea, la 40 km de municipiul resedinta de judet, Ramnicu Valcea si la 20 km de Dragasani, la circa 5 km de raul Olt. - Vecini: la Nord - padurea comunala si comuna sirineasa, la Sud comuna Orlesti, la Est comuna Ionesti si la Vest comunele Glavile si Pesceana.

Relief:

-Geomorfologic, arealul Comunei Scundu se incadreaza in zona Podisului Getic, cu dealuri de inaltime medie dispuse pe directia N-S. in ansamblu, teritoriului comunei arata o depresiune intracolinara cu o deschidere mai larga in partea de sud, spre Comuna Orlesti.

Sate componente si populatia:

- Comuna Scundu are un numar de 2.350 de locuitori si este formata din patru sate componente: Blejani, Scundu, Avramesti si Crangu. De-a lungul timpului localitatea a suferit modificari in ceea ce priveste numarul si denumirile mentionate mai sus.

Clima:

-Are caracter temperat - continental, cu slabe influente mediteraneene.

TOPONOMIA LOCALITATII:

-Denumirea de Scundu isi poate avea sorgintea in numele unei persoane scunde ca inaltime (insa acest lucru nu reprezinta o certitudine), caci daca ne-am raporta ca configuratia reliefului din zona nu avem de-a face cu diferente evidente de inaltime a dealurilor ce ar fi putut duce la derivarea toponimului dintr-o asemenea comparatie. -Denumirea satului Blejani apare in anul 1765 si cercetatorii explica numele acestui sat de la locuitorii veniti din Blaj pe aceste meleaguri. -Satul Scundu a purtat denumirea de Paduretu, acest toponim fiind cel mai des utilizat in documentele medievale si are originea in configuratia locului, zona fiind la inceputurile asezarii acoperita cu paduri, padureti numindu-se locuitorii. Nu este exclusa nici etimologia de la un mos cu acest nume, caci documentele consemneaza un Dumitru Paduretu din Scundu. -Satul Crangu a purtat si denumirea de Lahovari, etimologie provenita de la boierii Lahovary, care au avut mosii in acest loc.

INSTITUTIILE:

-Din aceasta categorie fac parte: Primaria Scundu, Scoala cu cls. I-VIII Scundu, Scoala cu cls. I-VIII Avramesti, Scoala cu cls. I-IV Blejani, Gradinita Crangu, Caminul Cultural Scundu, Biblioteca Publica Scundu, Politia Scundu, Dispensarul Uman Scundu, Agentiile Postale din satele Scundu si Avramesti. -Primul local al primariei a fost in satul Scundu ( fost Paduretu) într-o cladire ridicata in anul 1950, care acum face parte din localul actualei scoli cu cls. I-VIII. Alt sediu l-a avut într-o casa nationalizata din satul Blejani, pâna in anul 1986, cand s-a mutat in fosta cladire a scolii Avramesti. -Scoala Avramesti are un local nou, unde isi desfasoara activitatea din anul 1986. De curand cladirea primariei a fost renovata si modernizata, prin consolidarea vechiului edificiu si extinderea prin ridicarea altui corp in continuarea celui existent si de asemenea prin adaugarea etajului, unde functioneaza si biblioteca. Toate birourile sunt moderne, dotate cu mobilier nou, cateva au si calculatoare conectate la internet, iar caldura este asigurata prin centrala termica pe lemne, toate acestea fiind posibile prin preocuparea domnului primar al comunei, Dumitru Blejan. Odata cu inaugurarea noului sediu s-a ridicat in fata primariei un monument in cinstea eroilor cazuti la datorie in cele doua razboaie mondiale si a celor ce au plecat in nefiinta in timpul Revolutiei din 1989. De remarcat este faptul ca tot prin grija domnului primar scolile din comuna au fost si ele modernizate, cele din satele Scundu si Avramesti avand centrale termice pe lemne, iar salile de clasa fiind dotate cu tot ce este necesar pentru desfasurarea in conditii bune si decente a activitatilor didactice. O contributie importanta a avut-o si ONG World Vision, care din anul 2001 si pana in prezent a colaborat cu primaria prin incheierea unui contract de parteneriat prin care sunt ajutati in special copiii defavorizati din localitate, astfel ca in urma unor proiecte cu World Vision s-au putut finanta multe lucrari de modernizare si dotare a scolilor si gradinitelor din comuna.

VIATA SPIRITUALA:

Pe teritoriul comunei sunt patru biserici, dintre care trei sunt in stil vechi de constructie. -Biserica de lemn din satul Scundu Paduretu ( catunul Chiciura) cu hramul Sf. Nicolae, construita in anul 1796 pe proprietate mosneneasca; -Biserica din lemn din satul Fundu-Scundului construita de locuitorii satului in anul 1750, cu hramul Sfantul Nicolae care a fost refacuta in 1870, din zid de locuitorul Marin Licsandroiu si alti credinciosi, ea suferind repartii in 1904 si 1941; -Biserica din satul Blejani cu hramul Adormirea Maicii Domnului terminata si sfintita in anul 1922 fiind reparata in 1930, iar in anul 2001 i s-au renovat picturile; -Biserica cea mai noua cu hramul Sfantul Dumitru din satul Scundu, ce a fost terminata dupa anii 1970, construita din zid cu picturi noi si mai mare ca suprafata decat celelalte.

MONUMENTE ISTORICE:

-Biserica cu hramul Sfantul Nicolae din catunul Chiciura, construita in anul 1796, din lemn; -Monumentul Eroilor din satul Avramesti, realizat in piatra in anul 1945 de sculptorul Ilie D. Olteteanu, fiu al locului in memoria eroilor din comuna Scundu, cazuti la datorie in razboaiele din 1916-1919 si 1941-1945; -Monumentul Eroilor, din satul Avramesti, ridicat in memoria eroilor martiri cazuti pentru libertatea Romaniei in luna decembrie 1989. Acest monument s-a construit cu straduinta cetatenilor, a Parohiei Fundu Scundului in anul 1990 .

TRADITIILE

Inmanuncherea acestora in folclor isi gaseste o vie manifestare in comuna Scundu, cele trei evenimente din viata unui om : nasterea, casatoria si moartea au o importanta deosebita pentru locuitorii din comuna Scundu. Dupa nastere copilul era spalat (scaldat) de moasa si uns cu diferite alifii pentru a fi sanatos. Dupa trei zile I se puneau pe cap "ursitorile" care constau in bani, vin, paine, miere, o carte, unelte agricole avand semnificatia momentului cand se hotara destinul noului nascut. Parintii trebuiau sa tina minte ce visau in noaptea ursitorilor, in caz contrar copilul urma sa nu aiba memorie buna. Aceste obiceiuri au disparut, practicandu-se doar de unii bunici ai copilului. Nunta era un eveniment deosebit in viata locuitorilor. Nuntile erau organizate in special toamna, dar pe parcursul vremii ele se desfasoara in orice anotimp. La casa fetei alese merge seara baiatul cu tatal si una-doua rude apropiate. Aici se discuta despre zestrea fetei si despre meseria baiatului. Urmeaza apoi vizita fetei la casa baiatului insotita de parintii si de cateva rude apropiate. Se stabileste data nuntii. Chemarea nuntasilor incepe de obicei cu o saptamana inaintea nuntii si se face cu plosca si cu invitatii. Nunta incepe de regula sambata si se termina luni seara. In casa mirelui si a miresei, rudele si vecinii sunt preocupati de infrumusetarea gospodariei si pregatirea mesei. Sambata seara are loc, dupa ce sosesc lautarii, "fedelesul". La casa miresei se impodobeste bradul. Baietii si fetele impodobesc un varf de brad cu beteala si flori de care se prinde un stergar cusut. Partea de jos unde este tinut cu mana, este prevazuta cu un mar si un covrig. Dupa impodobirea bradului, in curtea casei se trece la joc , apoi nuntasii sunt invitati la masa. La casa ginerelui are loc barbieritul, in timp ce lautarii canta, apoi urmeaza jocul. A doua zi la casa miresei are loc imbracatul, apoi udatul bradului de catre mireasa si un flacau insotit de lautari si alaiul de nuntasi. Ginerele cu nasul si o parte de nuntasi vin sa ia mireasa care este luata in brate de soacra si trecuta peste pragul casei. Dupa aceea ginerele adduce pantofii miresei, dupa care ies din casa si incep oratiile de nunta spuse de un flacau, transmise din generatie in generatie prin viu grai. Se face o hora mare la care se prinde ginerele si mireasa, iar lautarii canta: "Ce mai soare luminous/ Ce mai ginere frumos/ Ce mai luna luminoasa/ Ce mai mireasa frumoasa". Nasii impreuna cu mirii si cateva rude pleaca la biserica pentru cununia religioasa. Dupa venirea de la biserica apar nuntasii care sunt invitati la masa.. un loc special le revine nasilor, care sunt nuntasi de frunte in timpul evenimentului. Spre seara are loc "hora miresei" la care socrii, impreuna cu mireasa, impart cadouri rudelor ginerelui si nasilor. Aceasta hora are un moment important, mesenii admirand cu placer si curiozitate cadourile oferite de mireasa. Petrecerea continua pana noaptea tarziu spre dimineata, cand nasul, ginerele si muzicantii strang darul pentru tinerii casatoriti. Nunta continua si luni alaturi de rudele apropiate si prieteni. Un alt eveniment din viata locuitorilor este inmormantarea, care se desfasoara dupa anumite traditii si credinte. Mortul se spala (scalda) si se aseaza in sicriu imbracat in "hainele bune" si este privegheat trei zile si trei nopti. In sicriu mortul se aseaza cu capul spre apus, punandu-se langa el sapun, apa, ac, ata, oglinda, piaptan. Mortul era transportat la groapa cu caruta cu boi, frumos ornat cu flori si covoare. Pe car se aseaza rudele apropiate ale mortului (femei) care il "jelesc". La biserica are loc slujba de inmormantare oficiata de preot. Sicriul este dus la groapa, inchis, iar in timpul cand se coboara se arunca monede si se stropeste cu vin, iar preotul arunca o lopata cu tarana. Urmeaza apoi acasa la mort o masa (pomana) in amintirea celui decedat. La casa de unde a plecat decedatul se pune doliu la stalpul casei si al portii si o tablita de lemn pe care sunt scrise numele si prenumele celui decedat, varsta si data incetarii din viata. "Legatura" celor vii cu mortul se face prin mesele organizate (pomenile) la 9 zile, la 3, 6, 9 saptamani, 1 an si apoi din jumatate in jumatate de an, pana la 9 ani. Obiceiurile populare sunt legate de principalele evenimente religioase de peste an, colinde, dar si de hore, claci, paparude, etc.

Poze comuna scundu -diverse-

Primaria comuna Scundu:

Fantana

Degustarea Vinului Rozaliu de Scundu:

Degustarea Vinului Rozaliu de Scundu:

Degustarea Vinului Rozaliu de Scundu: